Refacerea faţadelor blocurilor, alături de celelalte măsuri de modernizare a locuinţei, vine să îmbunătăţească confortul şi să înfrumuseţeze spaţiul de locuit şi totodată să crească eficienţa energetică a clădirilor. Majoritatea clădirilor de locuit din România, construite înainte de anul 1990, sunt dotate cu ferestre din lemn cu două rânduri de cercevele (ferestre duble). Din cauză că acestea sunt departe de a realiza o performanţă energetică pe măsura cerinţelor actuale şi, în concordanţă cu nivelul de izolare termică al zonelor opace ale pereţilor exteriori, este necesară înlocuirea lor cu ferestre de concepţie modernă, cu tâmplărie performantă energetic şi vitraj termoizolant.
Prin înlocuirea ferestrelor tradiţionale, duble, cu ferestre cu geam termoizolant şi cu sistem pentru ventilare controlată, se obţin următoarele avantaje:
• Scăderea schimburilor termice prin suprafaţa vitrată (ceea ce conduce la o mai bună protecţie termică a mediului interior atât pe timp de iarnă şi, parţial, pe timp de vară);
• Creşterea calităţii confortului interior prin asigurarea unei ventilări controlate a încăperilor;
• Reducerea transmisiei zgomotelor din exterior în interiorul clădirii;
• Conservarea calităţii mediului prin reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă;
• Reducerea costurilor pentru încălzire/răcire;
• Fiind vorba de ferestre cu tâmplărie etanşă,este necesară prevederea în clădiri a unui sistem de împrospătare controlată a aerului din interiorul clădirii;
• Montajul ferestrelor şi uşilor exterioare trebuie să respecte normele specifice fiecărui proiectant de sistem de ferestre.
Studiul experimental a fost efectuat pe mai multe balcoane, situate in blocuri de locuinţe din municipiul Bucureşti, construite după proiecte elaborate în perioada 1961 – 1981. Aceste apartamente au balcoanele reabilitate termic, iar tâmplaria este de tip PVC, geam termopan.
Analiza experimentalӑ a fost efectuatӑ pe apartamente din blocuri de locuit, reabilitate din diferite zone ale municipiului Bucureşti.Valorile înregistrate in cadrul celor douӑ campanii experimentale a depins de temperatura exterioarӑ, radiaţia solarӑ, umiditatea exterioara, orientarea şi amplasarea balconului
Pe cele patru balcoane pe care au fost fӑcute studii experimentale în douӑ etape.Prima etapӑ a fost pe perioada de iarnӑ,iar cea de-a doua etapӑ a fost pe perioada de primavarӑ, au fost amplasaţi senzori care au inregistrat la fiecare cinci minute, temperatura si umiditatea in balcon, iar in camera adiacenta a fost amplasta un senzor care a inregistrat la fiecare cinci minute temperatura interioara din incӑpere.
La sfârşitul fiecarei campanii, datele din aparate au fost descӑrcate în calculator cu ajutorul unui software, iar pe baza rezultatelor şi a calculelor efectuate in funcţie de de dimensiuniile balconului, rezistenţele termice ale elementelor de construcţie şi al suprafeţelor vitrate au rezultat grafice pentru temperaturi şi umiditate.
Pentru a mӑsura intensitӑţii luminoase am folosit luxmetru Lutron,model YK-2005 LX, acesta înregistreazӑ date în timp real (înregistrare an, lună, dată, oră, minut, secundă). Interval de mӑsurӑ al acestui aparat este de: 200/2000 / 20,000 / 100,000 Lux. Luxmetrul are opţiuni de memorare date,valoarea maximӑ, minimӑ şi funcţie de ajustare la valoarea zero.
S-au efectuat câte trei masurӑtori în exteriorul balconului, în balcon şi în camera adiacentӑ balconului.
Un balcon închis şi reabilitat termic prezentat un avantaj pe perioada de iarnӑ deoarece pierderile de cӑldura cӑtre exterior sunt mici, iar diferenţa de temperatura interioarӑ a balconului şi temperatura exterioarӑ a balcoanelor studiate este cuprinsa intre 13 şi 17°C. In schimb am obtinut valori scazute din punct de vedere al luminii naturale, inchiderea balcoanelor avand un efect negative. Sunt in schimb si alte aspect positive: izolare acustica mai buna si evident o reducere a prafului exterior care intra in interior.